Anunțul privind inițierea procesului de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului pentru aprobarea Programului pentru protecția copilului pe anii 2021-2025

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale anunță inițierea procesului de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului pentru aprobarea Programului pentru protecția copilului pe anii 2021-2025.

 Necesitatea elaborării Programului pentru protecția copilului pe anii 2021-2025 este dictată de asigurarea continuității dezvoltării politicilor statului în domeniul protecției copilului bazată inclusiv pe concluziile evaluării implementării Strategiei de Protecție a Copilului 2014- 2020, realizată cu suportul UNICEF Moldova în anul 2019. Principalele constatări expuse în raportul de evaluare accentuează următoarele aspecte:

- Implementarea Strategiei de protecție a copilului pe anii 2014-2020 și a Planului de acțiuni s-a produs în condiții politice și economice nefavorabile, iar instabilitatea politică a reprezentat o provocare continuă, care a influențat în mod substanțial atingerea obiectivelor Strategiei.

- Realizările notabile sunt în: avansarea reformei de dezinstituționalizare, dezvoltarea mecanismului intersectorial pentru copiii victime sau potențialele victime ale cazurilor de violență, abuz și neglijare, introducerea unui nou cadru de reglementare, dezvoltarea capacității instituționale, precum și dezvoltarea unei game largi de servicii cum sunt serviciile de plasament de tip familial sau serviciul de sprijin familial.

- Există însă și domenii în care progresele deocamdată sunt modeste. Numărul copiilor din sistemul rezidențial a scăzut substanțial, însă peste 1000 copii încă rămân instituționalizați.

- Diverse grupuri de copii vulnerabili necesită un acces sporit la servicii conform nevoilor lor specifice. Au fost dezvoltate diverse servicii de prevenire la nivelul autorităților administrației publice locale, dar atât numărul cât și calitatea lor trebuie îmbunătățite pentru a asigura impactul corespunzător.

- Sistemele de monitorizare și evaluare trebuie consolidate, precum și este necesar de dezvoltat capacitatea administrativă a resurselor umane și financiare la nivel  central, raional/municipal, în special în zonele rurale.

- Se constată încă o pondere mare a copiilor cu dizabilități în îngrijire rezidențială, subdezvoltarea serviciilor comunitare, în special pentru copiii cu dizabilități și copiii cu autism. Lipsește sprijinul pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecție și încă persistă o  segregare vizibilă a copiilor romi în educație. Nu sunt dezvoltate serviciile pentru adolescenții vulnerabili, în special pentru cei cu „probleme de comportament”. Este în creștere numărul  tinerilor NEET (care nu sunt în educație, formare sau ocupare), în special în rândul celor cu dizabilități, care generează intervenții urgente  în susținerea copiilor cu nevoi educaționale speciale la etapa absolvirii învățământului obligatoriu și solicită finanțare sporită  pentru acest tip de intervenții.

- Dintre toate tipurile de acțiuni prevăzute în Planul de Acțiuni, cel mai neglijat domeniu de intervenție este dezvoltarea sistemului informațional, monitorizarea și evaluarea.

- Progrese modeste au fost  înregistrate în consolidarea capacității instituționale de prevenire a separării copilului de familie la nivelul autorităților locale, extinderea rețelei de asistență parentală profesională ca o alternativă de tip familial la instituționalizare, intensificarea activităților de educație parentală implementate în toată țara, dezvoltarea de servicii specializate disponibile la nivel local (inclusiv servicii pentru agresori), creșterea participării în învățământul preșcolar în zonele rurale, alături de consolidarea capacității de monitorizare și evaluare la nivel central și raional.

Printre factorii de risc care au împiedicat atingerea obiectivelor și au redus din eficacitatea intervențiilor atît de la nivel central cît și local au fost lipsa sau deficitul de specialiști, fluctuația ridicată a personalului și subfinanțarea domeniului. Aspectele invocate urmează a fi luate în considerare în procesul de elaborare a noului Program.

Viziunea strategică în domeniul protecției drepturilor copilului este axată pe prevenirea separării copilului de familie, continuarea dezinstituţionalizării copiilor și dezvoltării serviciilor sociale, reducerea riscurilor sociale ale migraţiei părinţilor asupra copiilor, prevenirea şi combaterea violenței, neglijării şi exploatării copiilor, siguranța online a copiilor, facilitarea reintegrării în activitatea profesională a părinţilor şi revigorarea rolului fiecăruia în creşterea copilului.

Noul document de politici este complementar altor politici aprobate în domeniul protecției sociale, demografiei, migrației, prevenirii și combaterii violenței și traficului, descentralizării administrative, precum și angajamentelor asumate de Republica Moldova pentru implementarea tratatelor internaționale în domeniul protecției copilului, printre care în mod special se numără Convenția cu privire la drepturile copilului, Convențiile Consiliului Europei, Convențiile în domeniul protecției drepturilor copilului adoptate la Haga etc. Contextual celor expuse, necesitatea elaborării unui nou document de politici publice în domeniul protecției copilului este una stringentă.

 Programul pentru protecția copilului pe anii 2021 – 2025 va fi elaborat în concordanță cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova 2030”, care este orientată, inclusiv spre asigurarea unui sistem de protecție socială solid și incluziv și a unui echilibru între muncă și familie, inclusiv reieșind din problemele/ provocările sistemului de asistență socială și concluziile expuse în analiza „Evaluarea intermediară a implementării Strategiei de Protecție a Copilului 2014-2020 și a Planului de Acțiuni pentru 2016-2020”.

Perioada planificată pentru elaborarea Programului menționat este stabilită pentru luna octombrie 2020 – aprilie 2021. Este important de menționat că acest Program va fi elaborat cu sprijinul UNICEF Moldova. 

Ne propunem ca procesul de elaborare a noului document de politici în domeniul protecției copilului să fie unul participativ, care va implica contribuția tuturor actorilor cu competențe în domeniu, inclusiv a copiilor.  Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a creat două grupuri de lucru (coordonator și tehnic) în componența cărora sînt incluși reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor neguvernamentale cu atribuții în domeniul protecției drepturilor copilului și prestatorilor de servicii sociale. Un alt aspect important care ținem să-l accentuăm ține de faptul că, acest document de politici va fi consultat cu copiii din diferite regiuni ale țării, fiind asigurat un proces participativ în elaborarea Programului.